Cea mai frecventă cauză care conduce la pierderea dinților este caria dentară. Caria reprezintă un proces distructiv, cronic, fără elemente inflamatorii, ale structurilor dure dentare ( smalţul dentar, dentina şi cementul dentar), iar netratarea la timp a acesteia poate conduce la pierderea iremediabila a unui dinte.
Conform studiilor, caria este principala cauză pentru care pacienții se prezintă la medicul dentist. De aceea, ramura stomatologică numită “odontologie” este atât de populară în cadrul clinicilor, specialiștii din acest domeniu ocupându-se cu profilaxia, diagnosticul și tratamentul cariilor și al durerilor dentare.
Caria dentara poate apărea pe orice suprafață a dintelui, exceptând latura care se găsește in interiorul osului alveolar. Caria dentara afectează circa 90-98% din populație și se manifestă prin pierderea treptată și localizată de țesut dur dentar, sub acțiunea mai multor factori, printre care amintim: bacteriile de la nivelul cavităţii orale, igiena orală precară, aportul scăzut de fluor, alimentaţia (consumul crescut de alimente bogate în zahăr), fumatul, stresul şi multe alte cauze. Adulţii sunt expuşi în special la pericolul apariției cariilor dacă suferă de gură uscată, o afecţiune datorată scăderii fluxului salivar.
De regulă, caria dentară evoluează lent, iar în faza incipientă nu determină simptome, acestea apar destul de tardiv, moment în care caria se află deja într-un stadiu destul de avansat. Tocmai din acest motiv, indiferent de locul unde apar, cel mai bun mod de a le depista și trata înainte de a se agrava, este indicat să mergeţi periodic la cabinetul medicului dentist pentru un consult stomatologic. Vizitele regulate la cabinet pentru o curățare profesională (detartraj), previn apariția cariilor dentare sau le depistează din timp, înainte să se agraveze.
Majoritatea persoanelor însă ajung la dentist în stadiu avansat, atunci când:
– apar durerile dentare (cel mai comun simptom) – infecția sau iritarea pulpei dentare produce de obicei durere
– respirație urât mirositoare și gust neplăcut în gură
– dinţii prezintă coloraţii negre, maronii sau gri pe anumite suprafeţe etc
– dintele este fracturat sau sensibil la presiune
– sensibilitate la rece, cald sau dulce.
Astfel de simptome ar trebui să pună în alertă pacientul, ignorarea acestora duce iremedibil la avansarea bolii şi chiar pierderea dintelui.
În funcţie de stadiul de evoluţie, există mai multe tipuri de carii, şi anume:
- Carii în şanţuri şi fosete (tipul cel mai frecvent întâlnit, atât la copii cât şi la adulţi, localizate de obicei pe suprafaţa ocluzală a dinetelui)
- Carii pe suprafeţe netede (se formează pe suprafeţele laterale (interdentar) ale dinţilor)
- Carii radiculare (apar în special la persoanele în vârstă sau la cele cu boală parodontală activă,unde gingia se retrage şi lasă rădăcina dintelui expusă în cavitatea bucală). Rădăcina dintelui nefiind acoperită de smalţ, acesta se poate caria foarte uşor.
- Carii secundare sau marginale (se formează între dinte şi obturaţie)
- Carii recurente sau recidive (apar sub obturaţii şi sunt descoperite prin intermediul radiologiei dentare).